Poprirea pe salariu: cadru legal, procedură și responsabilități în relația angajat–angajator

Ce înseamnă poprirea salariului și care este mecanismul de aplicare?

Poprirea pe salariu este un instrument de executare silită prevăzută expres de legislația română, prin care o parte din venitul net lunar al unei persoane este reținută pentru stingerea unor obligații de plată restante. Altfel spus, este o măsură care permite creditorului să recupereze sumele de la debitor fără consimțământul acestuia, prin implicarea terțului poprit – de regulă, angajatorul.

Concret, în cazul salariului, poprirea se aplică în temeiul Codului de procedură civilă, art. 781-794, și, în cazurile care implică creanțe fiscale, Codului de procedură fiscală, art. 236. Reținerea nu poate fi efectuată decât după îndeplinirea anumitor condiții legale și doar în limita procentelor permise de lege.

Procedura începe atunci când creditorul obține un titlu executoriu, cum ar fi o hotărâre judecătorească definitivă sau un alt act recunoscut de lege cu putere executorie (ex: un bilet la ordin, contract legalizat etc.). Acesta adresează o cerere de executare silită unui executor judecătoresc, care verifică îndeplinirea condițiilor legale și emite adresa de înființare a popririi.

Adresa este transmisă către:

• terțul poprit – angajatorul (sau instituția financiară, dacă e vorba de conturi bancare);
• debitorul – care este informat despre instituirea măsurii după înființare, conform principiului că poprirea se poate dispune fără somație prealabilă.

În cazul creanțelor fiscale, art. 236 alin. (8) și (9) din Codul de procedură fiscală prevede că poprirea este considerată înființată la data și ora înregistrării adresei de înființare de către terțul poprit. De la acel moment, acesta este obligat, in principal:

• să blocheze sumele indicate în adresă;
• să efectueze plata către organul de executare în termen de 3 zile lucrătoare.

Pentru veniturile din muncă, legea impune limite clare asupra cuantumului reținut:

• până la 1/3 din salariul net pentru o singură poprire;
• până la 1/2 dacă există mai multe popriri;
• până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
• veniturile minime legale nu pot fi afectate în totalitate – o parte trebuie să rămână nepoprită pentru subzistența debitorului.

În caz de concurență între creditori, se aplică următoarea ordine de prioritate:

1. Obligațiile de întreținere (ex: pensii alimentare);
2. Datoriile către bugetul de stat (impozite, taxe, contribuții);
3. Alte creanțe civile sau comerciale.

Executarea prin poprire continuă lunar până la achitarea integrală a debitului sau până la suspendarea ori încetarea executării silite, în condițiile legii.

Calculator de poprire pe salariu: limite legale și criterii de reținere aplicabile + procentul legal de reținere din venituri

Potrivit art. 729 din Codul de Procedură Civilă, există două limite esențiale: până la 1/2 din venitul net lunar poate fi reținut pentru obligații de întreținere sau alocații pentru copii, iar până la 1/3 pentru alte tipuri de datorii. Chiar și în situația în care există mai multe popriri simultane, suma totală care poate fi reținută nu trebuie să depășească 1/2 din salariul net al persoanei executate.

Calculul sumei reținute ține cont de mai mulți factori: natura datoriei, venitul net realizat, eventualele popriri deja active și, în unele cazuri, salariul minim net pe economie. Dacă debitorul câștigă salariul minim sau mai puțin, se aplică o excepție – poprirea poate fi făcută doar din partea care depășește jumătate din salariul minim net.

Pentru stabilirea corectă a procentului ce urmează a fi reținut, se folosește formula: Procent reținere = (Suma reținută / Venit net total) * 100. Chiar dacă procentul rezultat depășește limitele stabilite de lege, angajatorul este obligat să respecte plafoanele prevăzute de Codul de Procedură Civilă. Pentru a evita erorile, pot fi utilizate aplicații online sau soluții interne de calcul automatizat.

Așadar, respectarea acestor reguli este esențială pentru aplicarea legală a popririi și pentru protejarea intereselor ambelor părți – creditor și debitor – fără a periclita dreptul acestuia din urmă la un venit care să-i asigure un trai decent.

Limitele popririi salariului de bază și al celui minim: ce venituri sunt exceptate de la executare?

Conform art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă, anumite categorii de venituri sunt exceptate de la executare silită, indiferent de natura datoriei. Astfel, nu pot fi poprite sub nicio formă următoarele sume: alocațiile de stat pentru copii, indemnizațiile pentru creșterea copilului, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, indemnizațiile de maternitate, ajutoarele de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele și orice alte indemnizații cu destinație specială, stabilite prin lege.

Atenție! În cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și al indemnizațiilor de șomaj, legea permite urmărirea silită doar pentru obligații de întreținere și doar în limita a 1/2 din valoarea acestora. Pentru alte tipuri de creanțe, aceste venituri sunt exceptate integral de la poprire.

În ceea ce privește salariul minim net pe economie, se aplică un regim de protecție special. Poprirea poate fi efectuată doar asupra sumei care depășește jumătate din salariul minim net, indiferent de natura creanței – inclusiv pentru pensii de întreținere sau alte datorii civile ori fiscale.

În situațiile în care există mai multe popriri simultane, iar suma reținută depășește limitele stabilite de lege (1/2 pentru obligații de întreținere, 1/3 pentru alte datorii), terțul poprit va reține doar suma maximă legal admisă și are obligația de a notifica executorii judecătorești care au dispus poprirea cu privire la imposibilitatea reținerii integrale.

2 popriri pe salariu și mai mulți creditori: cum se aplică și ce trebuie să știe angajatorul

Dacă un angajat are mai multe popriri active, angajatorul trebuie să respecte limita maximă de reținere de 1/2 din venitul lunar net, indiferent de numărul sau natura datoriilor. În acest caz, intervine ordinea de preferință stabilită de lege pentru plata creanțelor.

Creanțele se achită în următoarea ordine:

1. Obligațiile de întreținere (ex. pensie alimentară);
2. Despăgubirile pentru daune cauzate prin moarte sau vătămări corporale;
3. Creanțele fiscale (impozite, contribuții);
4. Alte creanțe civile sau comerciale.

Pentru creanțele de același rang, suma urmăribilă se distribuie proporțional între creditori.

Cu toate acestea, angajatorul, în calitate de terț poprit, nu stabilește ordinea de plată între creditori și nu prioritizează datoriile. Aceasta este responsabilitatea executorilor judecătorești, care emit și comunică instrucțiuni clare privind repartizarea sumelor reținute.

Angajatorul are obligația:

• să rețină lunar suma în limita de 1/2 din venitul net;
• să păstreze o evidență separată a tuturor popririlor active;
• să comunice existența mai multor popriri către toți executorii implicați;
• să actualizeze reținerile în funcție de modificările salariale sau încetarea unor popriri.

Angajatul trebuie să fie informat cu privire la toate popririle instituite și are dreptul să le conteste în instanță dacă le consideră nelegale. În plus, poate solicita reeșalonarea datoriilor direct la creditor, în afara procedurii de executare.

Cu alte cuvinte, gestionarea popririlor multiple presupune rigurozitate din partea angajatorului și, în cazuri complexe, este recomandată consultarea unui consilier juridic sau a unui expert în executare silită.

Citește și despre: Concediul medical: Număr maxim de zile, calcul și legislația actuală

Suspendarea executării silite asupra veniturilor salariale: condiții legale și procedură de solicitare și contestație

Suspendarea executării silite asupra veniturilor salariale poate fi dispusă în anumite situații, în special atunci când debitorul formulează o contestație la executare. Conform art. 711 din Codul de procedură civilă, această contestație poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data la care debitorul a luat cunoștință de actul de executare. Odată cu contestația, debitorul poate solicita, prin cerere separată, suspendarea executării silite, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Astfel, suspendarea se poate dispune de către instanță doar în baza unei cereri exprese, iar în unele cazuri, este necesară depunerea unei cauțiuni pentru a acoperi eventualele prejudicii provocate creditorului prin amânarea executării. Cererea de suspendare se soluționează de urgență și cu precădere.

Dacă instanța admite suspendarea, angajatorul trebuie să înceteze imediat reținerea sumelor din salariu. Sumele deja reținute, dar care nu au fost încă virate creditorului, vor fi indisponibilizate până la pronunțarea unei decizii definitive.

Contestația la executare poate viza:

• titlul executoriu (legalitatea sau temeinicia sa);
• actele de executare (ex: adresă de înființare a popririi);
• condițiile în care s-a început executarea;
• modalitatea de calcul a sumelor urmărite.

Rolul angajatorului, deși nu este parte în procesul dintre creditor și debitor, rămâne esențial: acesta are obligația să furnizeze informațiile și documentele solicitate de instanță și să pună în aplicare fără întârziere orice măsură dispusă de aceasta, inclusiv suspendarea executării silite asupra salariului.

Obligațiile angajatorului în cazul popririi pe salariu

Angajatorul, în calitate de terț poprit, are obligații precise atunci când primește o adresă de înființare a popririi. Conform legii, acesta trebuie să confirme primirea adresei în termen de 5 zile și să comunice dacă și în ce cuantum datorează sume de bani salariatului vizat. Începând cu prima plată de salariu ulterioară primirii adresei, angajatorul este obligat să rețină suma indicată și să o verse în contul indicat de executorul judecătoresc.

Angajatorul are și obligația de a informa angajatul cu privire la poprirea instituită și la valoarea sumelor reținute, pentru a asigura transparența procesului și exercitarea dreptului la contestație.

Reținerile efectuate trebuie să respecte limitele legale:

• 1/3 din venitul net lunar, pentru alte tipuri de datorii;
• 1/2, pentru obligații de întreținere.

Dacă există mai multe popriri active, angajatorul trebuie să respecte ordinea de preferință stabilită de lege și să aplice instrucțiunile executorilor privind distribuirea sumelor. Este esențial să mențină o evidență clară a tuturor popririlor în curs și să actualizeze valorile reținute în funcție de modificările salariale sau de încetarea executărilor.

Neîndeplinirea obligațiilor sau reținerea incorectă a sumelor poate atrage:

• răspunderea patrimonială pentru prejudiciul cauzat creditorului;
• amenzi contravenționale, conform dispozițiilor legale;
• posibilitatea de a fi acționat în instanță pentru validarea popririi.

În vederea unei gestionări corecte, se recomandă implementarea unor proceduri interne clare, instruirea personalului responsabil și utilizarea unor instrumente automate de monitorizare a popririlor.

Impactul schimbării locului de muncă asupra popririi salariale

Schimbarea locului de muncă de către un angajat cu poprire salarială nu înlătură obligația de executare silită. Potrivit art. 786 din Codul de procedură civilă, poprirea își menține valabilitatea chiar și în cazul modificării angajatorului, iar executarea silită continuă asupra noului venit salarial. Ca o concluzie, obligațiile privind reținerea și virarea sumelor datorate se transferă de la fostul angajator la cel nou.

După cum am menționat anterior, fostul angajator are obligația:

• să informeze executorul judecătoresc despre încetarea raporturilor de muncă;
• să transmită actele de înființare a popririi noului angajator, dacă acesta este cunoscut;
• să efectueze o ultimă reținere din salariul de lichidare, cu respectarea limitelor legale (1/3 sau 1/2, după caz).

În schimb, noul angajator devine terț poprit din momentul primirii documentelor de poprire. Acesta trebuie să:

• confirme primirea actelor către executorul judecătoresc;
• inițieze reținerile din salariul angajatului începând cu prima plată;
• respecte toate obligațiile legale aplicabile unui terț poprit, inclusiv informarea angajatului și respectarea plafonului de reținere.

Debitorul salariat are, la rândul său, responsabilități:

• trebuie să informeze noul angajator despre existența popririi;
• are obligația să comunice executorului judecătoresc noile date privind locul de muncă.

Nu în ultimul rând, este esențial ca procedura de transfer a popririi să fie realizată integral, pentru a asigura continuitatea executării și pentru a evita penalități, acumularea de noi dobânzi sau alte măsuri suplimentare împotriva debitorului.

Sfaturi practice pentru gestionarea unei popriri pe salariu

Gestionarea eficientă a unei popriri asupra veniturilor salariale implică o conduită proactivă, dublată de o bună cunoaștere a dispozițiilor legale aplicabile, atât din partea angajatului (în calitate de debitor), cât și a angajatorului (în calitate de terț poprit). În conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, poprirea constituie o formă de executare silită indirectă și presupune reținerea unei părți din veniturile periodice ale debitorului pentru satisfacerea creanței creditorului urmăritor.

Pentru debitorul supus executării, este imperativă o analiză riguroasă a situației financiare personale, incluzând veniturile nete, cheltuielile recurente și eventualele surse suplimentare de lichiditate. În acest context, inițierea unui dialog constructiv cu creditorul poate conduce la încheierea unei înțelegeri amiabile, constând într-un plan de plată eșalonată sau, în unele situații, în remiterea parțială a datoriei, conform principiului bunei-credințe în raporturile obligaționale.

Totodată, consultarea unui avocat specializat în dreptul muncii și executării silite este recomandată pentru a obține asistență juridică individualizată. Acesta poate evalua legalitatea măsurii de executare, identificând eventuale vicii de procedură, precum încălcarea dispozițiilor art. 729 din Codul de procedură civilă privind limitele urmăririi veniturilor salariale sau lipsa unei încheieri de încuviințare a executării.

Debitorul are, de asemenea, deschisă calea formulării unei contestații la executare, potrivit art. 715 din Codul de procedură civilă, în termen de 15 zile de la data la care:

• a luat cunoștință de actul de executare contestat;
• a fost comunicată înființarea popririi asupra veniturilor;
• a fost efectuată prima reținere de către terțul poprit, în cazul veniturilor periodice.

În cuprinsul contestației, pot fi invocate motive precum inexistența creanței, calculul eronat al sumelor reținute, nerespectarea limitelor legale ale popririi sau alte neregularități procedurale. Instanța de executare, analizând temeinicia contestației, poate dispune suspendarea ori anularea actelor de executare silită, inclusiv poprirea în discuție.

În ceea ce privește angajatorul, obligația legală de a colabora cu executorul judecătoresc implică instituirea unui sistem intern eficient de evidență și procesare a popririlor active. Aceasta presupune:

• constituirea unei baze de date centralizate;
• formarea personalului în privința reglementărilor legale incidente;
• elaborarea unor proceduri interne clare de punere în executare a adreselor de înființare a popririi.

În sprijinul salariaților supuși popririi, angajatorii pot adopta măsuri complementare precum consilierea financiară sau organizarea de sesiuni educaționale privind gestionarea bugetului personal, contribuind astfel la diminuarea riscului de supraîndatorare și la prevenirea repetării unor astfel de situații în viitor.

Mai mult de atât, digitalizarea procesului de gestionare a popririlor, prin utilizarea unor aplicații informatice specializate (ex: calculatoare de poprire, softuri de salarizare integrate), reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea legalității și acurateței reținerilor efectuate, reducând incidența erorilor umane și asigurând conformitatea cu dispozițiile legale.

Află noutăți și despre valoarea sau impozitarea bonurilor de masă în 2025.

Întrebări frecvente despre poprirea pe salariu în România

În scopul asigurării unei înțelegeri corecte și complete a regimului juridic aplicabil popririi veniturilor salariale, în următoarea secțiune vor fi prezentate răspunsuri și clarificări pentru o serie de întrebări frecvent adresate de către persoanele fizice afectate de această măsură de executare silită.

1. Ce este poprirea pe salariu și în ce condiții se aplică?

Poprirea constituie o formă de executare silită indirectă, reglementată de dispozițiile art. 781 și următoarele din Codul de procedură civilă, și vizează reținerea unor sume din veniturile debitorului pentru satisfacerea creanței creditorului. Aceasta este pusă în aplicare de către un executor judecătoresc, în baza unui titlu executoriu, prin notificarea unui terț poprit – de regulă, angajatorul.

2. Se poate aplica poprirea dacă am mai multe surse de venit?

Da. Dacă debitorul realizează venituri de la mai mulți angajatori sau din surse diverse (salarii, pensii, chirii, dividende etc.), poprirea poate fi instituită asupra fiecărei surse, însă limita legală de reținere se calculează în mod cumulat, conform art. 729 Cod procedură civilă. Este obligația debitorului de a notifica toți angajatorii cu privire la existența popririi, pentru a evita depășirea limitelor legale.

3. Ce venituri sunt exceptate de la poprire?

Sunt exceptate de la urmărire prin poprire următoarele categorii de venituri:

• Alocațiile pentru copii;
• Ajutoarele sociale acordate în temeiul legislației speciale;
• Sumele destinate exclusiv întreținerii minorilor sau altor persoane aflate în întreținere legală;
• Alte categorii prevăzute expres de lege.

4. Se aplică poprirea și pe durata concediului medical?

Da. În perioada concediului medical, poprirea se aplică indemnizației de concediu medical, cu respectarea acelorași limite prevăzute de lege pentru salariu (1/2 din venit pentru creanțele civile; 1/3 pentru creanțele bugetare, cu excepțiile legale).

5. Sunt bonusurile sau primele supuse popririi?

Da. Bonusurile, primele sau alte beneficii salariale cu caracter ocazional sau permanent se consideră venituri și sunt susceptibile de poprire, în aceleași condiții ca salariul de bază.

6. Se poate modifica suma poprită?

Da. Suma reținută lunar prin poprire poate suferi modificări în următoarele situații:

• Fluctuația veniturilor nete ale debitorului;
• Achitarea parțială a datoriei și recalcularea soldului rămas;
• Reducerea dobânzilor, penalităților sau a altor accesorii în urma negocierilor cu creditorul.

7. Ce pot face dacă consider că poprirea este ilegală sau nejustificată?

Debitorul are dreptul de a formula contestație la executare, potrivit art. 715 Cod procedură civilă, în termen de 15 zile de la:

• Data primirii comunicării privind poprirea;
• Data efectuării primei rețineri, în cazul veniturilor periodice;
• Data luării la cunoștință de executare, dacă lipsesc comunicările oficiale.

În contestație pot fi invocate:

• Inexistența datoriei;
• Calculul greșit al sumelor reținute;
• Încălcarea limitelor legale;
• Vicii procedurale privind actele de executare.

8. Ce se întâmplă dacă îmi schimb locul de muncă?

Poprirea rămâne în vigoare. Fostul angajator are obligația legală de a informa noul angajator și executorul judecătoresc despre existența popririi. Aceasta va continua asupra noilor venituri până la stingerea integrală a creanței.

9. Pot negocia cu creditorul pentru a evita poprirea?

Da. În orice moment, debitorul poate iniția negocieri directe cu creditorul în vederea convenirii asupra unui plan de plată eșalonat, unui discount asupra sumei datorate sau chiar a renunțării parțiale la executare, în funcție de particularitățile cazului. Acordurile astfel încheiate trebuie, de regulă, formalizate în scris.

10. Care sunt implicațiile popririi asupra scorului de credit?

O poprire activă este un indicator negativ pentru instituțiile financiare și poate afecta:

• Scorul de credit (credit score);
• Capacitatea de a accesa noi credite sau alte forme de finanțare;
• Calificarea pentru beneficii angajatorii care implică evaluarea stabilității financiare.

11. Ce soluții pot adopta angajatorii pentru sprijinirea salariaților afectați de popriri?

Pentru a reduce impactul negativ al popririlor asupra bunăstării angajaților, angajatorii pot implementa măsuri precum:

• Platforme de beneficii personalizate (ex: MyBenefits by Pluxee), care pot oferi flexibilitate financiară
• Oferirea unui card de masă Pluxee Gusto, cu tratament fiscal favorabil, contribuind la optimizarea veniturilor nete disponibile
• Cardul de vacanță Pluxee, util în gestionarea cheltuielilor sezoniere și menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală

În consecință, poprirea pe salariu este o procedură legală aplicată în cazul neachitării unor obligații financiare. Atunci când se instituie o poprire, salariatul sau debitorul este notificat oficial printr-o adresă de înființare a popririi, emisă de către autoritatea competentă. Reținerea din salariu se face într-un anumit procent stabilit prin lege – de regulă, o treime sau jumătate din venit, în funcție de natura și numărul datoriilor. Poprirea încetează odată cu achitarea integrală a sumelor datorate, moment în care angajatul își reia în totalitate drepturile salariale.

Referințe:
1. Codul de Procedură Civilă al României, art. 729, 781-794 (2023). 
2. Codul Muncii al României, art. 169 (2023). 
3. Ministerul Justiției. (2022). Executarea silită în materie civilă. http://www.just.ro/executarea-silita-in-materie-civila;
4. Institutul Național de Statistică. Câștigul salarial mediu net lunar. https://insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-castig-salarial.