
Pauza de masă conform Codului Muncii - Reglementări și drepturi ale angajaților
15 Iulie 2025
Te-ai gândit vreodată la pauza de masă din punct de vedere al reglementărilor legislative? Fie că ești angajat, antreprenor sau activezi în ramura resurselor umane, pauza de masă și felul în care este reglementată de Codul Muncii reprezintă un aspect important pentru activitatea zilnică. Mulți angajați nu cunosc exact prevederile legale și modul în care acestea se aplică în diverse situații. Acest articol îți oferă o perspectivă clară asupra reglementărilor din Codul Muncii, ajutându-te să înțelegi durata, includerea în programul de lucru și compensarea pauzei de masă.
Cuprins
1. Ce prevede art. 134 din Codul Muncii despre pauza de masă
2. Pauza de masă este inclusă în programul de lucru: care este pauza legală la 8 ore de muncă
3. Durata și momentul acordării pauzei de masă
4. Plata pauzei de masă - drepturi și obligații
5. Reglementări speciale ale pauzei de masă și ale altor pauze pentru programul de lucru extins
6. Obligațiile angajatorului privind pauza de masă
7. Beneficiile tichetelor de masă pentru pauza de masă
Ce prevede art. 134 din Codul Muncii despre pauza de masă
Codul Muncii stabilește regulile pentru acordarea pauzei de masă. Articolul 134 specifică faptul că, dacă lucrezi mai mult de 6 ore într-o zi, ai dreptul la o pauză de masă și la alte pauze. Iată ce e bine să știi:
Durata și momentul acestei pauze sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern al companiei tale. Dacă ai sub 18 ani, ai dreptul la o pauză de cel puțin 30 de minute dacă lucrezi mai mult de 4 ore și jumătate.
De obicei, pauza de masă nu este inclusă în timpul normal de lucru. Totuși, dacă se specifică în contractul colectiv sau în regulamentul intern, aceasta poate fi inclusă.
Nu uita: angajatorul nu are voie să îți interzică sau să îți pună condiții pentru a lua pauza de masă. Este un drept legal și nu poți renunța la el. În continuare, vom explora dacă această pauză este inclusă în programul de lucru și cum este reglementată.
Pauza de masă este inclusă în programul de lucru: care este pauza legală la 8 ore de muncă
Te întrebi dacă pauza de masă face parte din timpul tău de lucru? Ei bine, Codul Muncii spune că, în mod normal, nu. Articolul 134, alineatul (3), menționează clar că pauzele nu intră în durata zilnică normală de lucru. Excepția apare dacă există alte înțelegeri în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern. Este important să verifici aceste documente pentru a înțelege exact cum se aplică regulile în cazul tău. De asemenea, reține că angajatorul nu poate modifica unilateral aceste prevederi fără consultarea angajaților sau a reprezentanților acestora.
Așadar, pauza de masă poate fi considerată timp de lucru doar dacă acest lucru este specificat în contractul colectiv sau în regulamentul intern al firmei unde lucrezi. Dacă nu este inclusă, atunci timpul dedicat pauzei se adaugă la durata normală a zilei de lucru. Este esențial să discuți cu superiorii tăi sau cu departamentul de resurse umane pentru clarificări suplimentare și pentru a te asigura că toate drepturile tale sunt respectate.
De exemplu, dacă ai un program de 8 ore și o pauză de 30 de minute, vei petrece 8 ore și 30 de minute la serviciu. Chiar dacă pauza nu este inclusă în timpul efectiv de lucru, este obligatoriu să ți se acorde dacă lucrezi 8 ore. Această pauză este importantă pentru a-ți menține productivitatea și sănătatea pe parcursul zilei de muncă. În plus, pauzele pot contribui la reducerea stresului și la îmbunătățirea concentrării.
Acum că am clarificat aspectul includerii în programul de lucru, să vedem cât durează pauza de masă și când ar trebui să o poți lua. Este bine de știut că flexibilitatea în stabilirea pauzei poate varia în funcție de specificul activității tale și de nevoile operaționale ale companiei, însă întotdeauna trebuie să fie în conformitate cu reglementările legale.
Durata și momentul acordării pauzei de masă

În cazul unui program de muncă standard, de 8 ore pe zi, pauza de masă are, de regulă, o durată cuprinsă între 30 și 60 de minute. În unele situații, angajatorii pot alege să acorde pauza de masă plătită, ca o facilitate suplimentară pentru angajați.
Pentru angajații care lucrează în ture prelungite, cum ar fi cele de 12 ore, legislația impune acordarea unei pauze de masă obligatorii, dar și a unor pauze de odihnă suplimentare. Acestea sunt importante pentru a preveni epuizarea fizică și psihică și contribuie la menținerea unui ritm de lucru eficient și sănătos.
Momentul acordării pauzei
Deși în majoritatea cazurilor pauza de masă se acordă la mijlocul programului de lucru, aceasta poate fi stabilită și în alte momente ale zilei, în funcție de tipul activității, ritmul de muncă sau preferințele echipei. În medii dinamice sau în industrii precum HoReCa, retail sau producție, angajatorul poate organiza pauzele astfel încât să nu afecteze fluxul operațional, dar totodată să respecte drepturile salariaților.
Respectarea dreptului la pauză
Este important de reținut că pauza de masă este un drept legal, nu un privilegiu condiționat. Angajatorul nu are voie să refuze acordarea acestei pauze sau să impună restricții abuzive privind modul în care este folosit acest timp. Pauza are scopul de a permite angajatului să se refacă fizic și psihic, să se hrănească și să își mențină capacitatea de concentrare și productivitate pe tot parcursul zilei.
Aspecte suplimentare importante
- Pentru munca la distanță (remote), pauza de masă trebuie să fie respectată și de angajați, chiar dacă programul este mai flexibil. Este recomandat ca aceștia să stabilească o rutină clară pentru a evita sedentarismul și suprasolicitarea.
- În cazul minorilor angajați, pauza de masă are o durată minimă obligatorie de 30 de minute și este impusă de Codul Muncii, pentru protejarea sănătății acestora.
- În industrii cu risc crescut, cum ar fi construcțiile sau transporturile, pauzele pot fi mai dese și sunt reglementate prin norme speciale de protecție a muncii.
- Şi în domeniul IT, legislația privind securitatea și sănătatea în muncă (H.G. nr. 1028/2006) prevede dreptul la pauze sau schimbări de activitate pentru a reduce suprasolicitarea vizuală și musculo-scheletică.
În plus, în contextul pauzelor de masă și a beneficiilor extrasalariale, angajatorii pot oferi tichete de masa pentru a acoperi costurile meselor angajaților.
Plata pauzei de masă - drepturi și obligații
Modul în care este compensată pauza de masă se stabilește prin negociere directă între angajator și angajați. În general, dacă pauza de masă nu este inclusă în timpul normal de lucru, nu vei fi plătit pentru ea. Dacă, din contră, este inclusă, atunci vei primi bani ca pentru orice altă oră lucrată.
Este important de reținut: angajatorul nu are dreptul să îți condiționeze pauza de masă de aspecte financiare. Ai dreptul la această pauză, indiferent dacă este plătită sau nu.
În cazul în care primești bani pentru pauza de masă, suma respectivă va fi inclusă în salariu și se vor aplica aceleași taxe și contribuții ca pentru restul venitului tău. Dacă lucrezi în condiții speciale sau în schimburi de noapte, pot exista reguli suplimentare legate de compensarea pauzelor.
Reglementări speciale ale pauzei de masă și ale altor pauze pentru programul de lucru extins

Lucrul în ture extinse, de câte 12 ore pe zi, impune o serie de reguli stricte stabilite de Codul Muncii pentru a proteja sănătatea fizică și psihică a angajaților, dar și pentru a preveni abuzurile. Aceste reglementări sunt importante pentru asigurarea unui echilibru între muncă și odihnă, mai ales în sectoarele unde acest tip de program este frecvent întâlnit (sănătate, producție industrială, transport, pază și protecție etc.).
Pauzele obligatorii în timpul programului de 12 ore
Conform articolului 134 din Codul Muncii, angajatorul este obligat să acorde angajatului:
- Cel puțin o pauză de masă, cu o durată rezonabilă (de regulă 30-60 de minute), astfel încât angajatul să își poată reface energia.
- Alte pauze de odihnă, la intervale regulate, pentru reducerea stresului fizic și cognitiv. Acestea sunt importante mai ales în cazul muncii repetitive, fizice sau care presupune supraveghere intensă.
Aceste pauze nu trebuie să fie condiționate sau ignorate, indiferent de volumul de activitate. Este responsabilitatea angajatorului să planifice activitatea astfel încât să permită respectarea acestor drepturi.
Repausul zilnic după o tură de 12 ore
Un alt drept important prevăzut de lege este repausul zilnic. După o tură de 12 ore, angajatul are dreptul la:
- Minimum 24 de ore consecutive de repaus, pentru refacerea completă a capacității de muncă. Acest interval este important pentru a evita suprasolicitarea și acumularea oboselii cronice, care poate duce la erori, scăderea productivității sau chiar accidente de muncă.
Respectarea timpului maxim de lucru săptămânal
Codul Muncii stabilește clar că:
- Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, incluzând orele suplimentare.
- Această limită poate fi depășită doar în cazuri excepționale și cu condiția ca media să fie respectată pe o perioadă de referință de 4 luni.
Prin urmare, dacă lucrezi în mod constant ture de 12 ore, angajatorul trebuie să organizeze programul astfel încât să nu depășești această limită în medie, și să compenseze perioadele de efort sporit.
Obligațiile angajatorului privind pauza de masă
Respectarea drepturilor angajaților legate de pauza de masă nu este doar o opțiune, ci o obligație legală prevăzută în Codul Muncii. Angajatorii au responsabilitatea de a implementa măsuri concrete pentru ca angajații să beneficieze de pauze în condiții corecte, sigure și echitabile. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage sancțiuni contravenționale și chiar litigii de muncă.
1. Acordarea pauzei de masă conform duratei legale
Conform art. 134 din Codul Muncii, angajatorii trebuie să acorde angajaților o pauză de masă dacă durata zilnică a muncii depășește 6 ore. Obligațiile angajatorului în acest context includ:
- Stabilirea duratei pauzei (de regulă între 30 și 60 de minute) în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern;
- Adaptarea programului de lucru astfel încât să includă această pauză într-un mod clar și predictibil;
- Asigurarea efectivă a posibilității de a lua pauza, fără constrângeri sau întreruperi nejustificate.
Preferabil ar fi să fie specificate în Regulamentul Intern, fişa postului şi în materialele de pregătire la angajare (induction training sau în procesul de onboarding) pentru a fi cunoscut şi urmat de angajat astfel încât activitatea angajatorului să nu fie perturbată.
2. Pauza de masă în raport cu timpul de lucru
Angajatorii trebuie să menționeze în mod clar în documentele interne dacă pauza de masă:
- Este sau nu inclusă în timpul efectiv de muncă (art. 134 alin. 3). În mod obișnuit, nu este inclusă, dar poate deveni parte a timpului de lucru dacă se stipulează acest lucru în contractele aplicabile.
- Este plătită – în cazul în care pauza este inclusă în timpul de muncă, trebuie compensată la fel ca orele normale. Dacă nu este inclusă, ea nu este remunerată.
Lipsa unor prevederi explicite în actele interne nu exonerează angajatorul de obligația legală de a acorda această pauză.
3. Organizarea pauzei de masă în funcție de specificul activității
Este responsabilitatea angajatorului să organizeze pauza de masă astfel încât:
- Să nu perturbe semnificativ activitatea companiei, dar nici să afecteze drepturile angajaților;
- Să țină cont de fluxul de muncă, ture, și nevoile operaționale (ex. în HoReCa, call center, retail etc.);
- Să asigure rotația echitabilă a pauzelor pentru toți angajații, în special în industriile unde nu este posibilă o pauză simultană pentru toți salariații.
Este recomandat ca pauza să fie planificată aproape de mijlocul zilei de lucru, pentru a permite recuperarea energiei și menținerea concentrării.
4. Asigurarea unui spațiu adecvat pentru pauza de masă
Conform normelor de protecție a muncii, angajatorul este obligat să asigure condiții corespunzătoare pentru desfășurarea pauzei de masă:
- Spațiu dedicat pentru luarea mesei, separat de locurile unde se desfășoară activitatea profesională;
- Igienă, siguranță și dotări de bază (mese, scaune, chiuvetă, frigider etc.);
- În cazul angajaților cu muncă de teren sau în regim mobil, se recomandă stabilirea unor modalități alternative pentru luarea pauzei (ex: card de masă, acces la restaurante partenere).
5. Informarea și consultarea angajaților
Angajatorii trebuie să:
- Informeze angajații la momentul angajării despre durata, momentul și regimul pauzei de masă (inclusă sau nu în timpul de lucru);
- Consulte reprezentanții angajaților în cazul modificărilor privind politica de pauze, în conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (2) lit. e din Codul Muncii;
- Includă aceste informații în fișa postului sau în regulamentul intern.
6. Interzicerea restricțiilor abuzive
Este strict interzis angajatorilor să:
- Refuze sau să amâne constant pauza de masă fără justificare;
- Condiționeze luarea pauzei de performanță, rezultate sau alte criterii;
- Pedepsească sau sancționeze angajații care cer exercitarea acestui drept.
Astfel de practici pot duce la sesizări la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau la litigii în instanță.
Beneficiile tichetelor de masă pentru pauza de masă

Tichetele de masă au devenit unul dintre cele mai populare beneficii extra-salariale acordate angajaților din România. Acestea reprezintă nu doar o modalitate de susținere financiară a angajaților, ci și un instrument eficient prin care angajatorii pot sprijini luarea pauzei de masă în mod corect și echilibrat. De asemenea, ele contribuie la promovarea unei alimentații sănătoase și la consolidarea satisfacției la locul de muncă.
Ce sunt tichetele de masă și cum funcționează
Tichetele de masă sunt bonuri valorice – în format electronic (card) – acordate de angajator lunar, pentru fiecare zi lucrătoare prestată. Acestea pot fi utilizate doar pentru achiziționarea de produse alimentare sau mese servite în unități autorizate.
Valoarea unui tichet de masă este reglementată prin lege și poate fi actualizată periodic. În prezent, valoarea maximă per tichet este stabilită prin ordin guvernamental și este indexată în funcție de inflație și alte condiții economice.
Avantaje pentru angajați
- Sprijin financiar concret – angajații își pot acoperi o parte semnificativă din costurile alimentației zilnice fără a apela la salariul net.
- Încurajarea luării pauzei de masă – accesul facil la o masă caldă îi motivează pe angajați să profite de pauză în mod real, nu doar formal.
- Flexibilitate și libertate de alegere – pot fi folosite într-o gamă largă de locații: restaurante, cantine, supermarketuri, cafenele etc.
- Avantaj fiscal – valoarea tichetelor de masă nu este supusă impozitului pe venit, ci doar contribuției CASS (în anumite condiții), ceea ce înseamnă mai mulți bani pentru angajat comparativ cu un spor salarial echivalent.
Beneficii pentru angajatori
- Motivare și retenție – angajații percep acest beneficiu ca o dovadă de grijă din partea angajatorului, ceea ce crește nivelul de satisfacție și loialitate față de firmă.
- Eficiență fiscală – tichetele de masă sunt deductibile fiscal, ceea ce le face o alternativă avantajoasă față de majorările directe de salariu.
- Îmbunătățirea productivității – un angajat care beneficiază de o masă caldă și o pauză reală este mai concentrat, mai energic și mai eficient.
- Imagine de angajator responsabil – companiile care oferă carduri de masă sunt percepute pozitiv pe piața muncii, atrăgând candidați de calitate și consolidând brandul de angajator.
Înțelegerea drepturilor angajaților privind pauza de masă, dar și obligațiile angajatorului sunt importante pentru bunăstarea la locul de muncă. Angajații ar trebui să verifice contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern al companiei pentru a cunoaște exact durata și momentul pauzei. Angajatorii trebuie să le asigure tuturor un mediu plăcut pentru a lua masa, dar și alte pauze pentru a-și reface nivelurile de concentrare și energie, dacă este necesar.
O pauză de masă respectată înseamnă angajați mai sănătoși, mai motivați și mai loiali – un beneficiu real pentru orice angajator responsabil.
Articol scris în colaborare cu Cerasela Dragoș
Cerasela Dragoș este senior partner în cadrul companiei Advanced Fiscal Consulting SRL și colaborator Wolters Kluwer România. Consultant fiscal, membru al Camerei Consultanților fiscali din România cu o experiență vastă în proiecte de implementare proceduri, metodologii, modele și sisteme informaționale în domeniul financiar- fiscal-contabil, precum și programe de training, Cerasela a condus echipe în mari organizații de consultanță, precum Andresen, Ernst&Young, BakerTilly, aducând o contribuție semnificativă la dezvoltarea acestor organizații, dar și la dezvoltarea abilităților tehnice ale oamenilor cu care a interacționat, fiind un real suport clienților interni și externi.