Boreout - sindromul plictiselii la locul de muncă

Ce este sindromul boreout și cum se manifestă

Sindromul boreout este opusul sindromului burnout, manifestându-se printr-o plictiseală constantă și o lipsă acută de motivație la locul de muncă. Angajații care suferă de boreout au senzația că nu sunt stimulați suficient din punct de vedere profesional și ajung să fie dezinteresați de activitățile pe care le desfășoară. Practic, în loc să fie copleșiți de muncă, acești angajați sunt copleșiți de lipsa ei, sau de lipsa unui sens în activitățile pe care le desfășoară.

Printre principalele semne ale sindromului boreout se numără:

• Plictiseală permanentă la serviciu;
• Sentimentul că activitatea desfășurată nu are sens sau nu reprezintă o provocare;
• Dezinteres față de sarcinile de lucru;
• Motivație scăzută și, implicit, productivitate diminuată;
• Stări de anxietate și stres emoțional.

Persoanele care se confruntă cu boreout pot avea următoarele tipuri de comportament:

• Amânarea sarcinilor și evitarea responsabilităților profesionale;
• Utilizarea timpului de lucru pentru navigarea pe internet sau pentru activități personale;
• Crearea unei aparențe de productivitate sau că sunt foarte ocupate;
• Izolarea de colegi.

Chiar dacă, la prima vedere, poate părea o problemă minoră, sindromul boreout are consecințe negative importante, atât pentru angajat, cât și pentru companie, ducând la scăderea randamentului, probleme de sănătate mintală și fluctuații de personal. Trecerea de la apatie la acțiune necesită o înțelegere profundă a dinamicii boreout-ului, iar următorul pas este să identificăm cauzele care stau la baza acestei probleme.

Cauzele apariției sindromului boreout

Boreout apare din cauza unor factori legați de mediul de lucru și de specificul activității profesionale. Iată care sunt principalele cauze care pot duce la apariția acestui sindrom:

• Lipsa provocărilor intelectuale – Activitățile repetitive și monotone, care nu stimulează angajatul din punct de vedere mental, pot duce la o stare de plictiseală cronică.
• Supracalificarea angajatului – Atunci când competențele și abilitățile unei persoane sunt mult peste cerințele postului ocupat.
• Absența oportunităților de dezvoltare – Dacă nu există perspective de avansare și de învățare continuă, pot apărea frustrarea și dezinteresul.
• Management deficitar – O coordonare ineficientă a echipei și o distribuire incorectă a sarcinilor pot determina perioade lungi de inactivitate.
• Cultura organizațională orientată pe prezență – Atunci când se pune accent pe timpul petrecut la birou, nu pe rezultate, se poate amplifica sentimentul de inutilitate.

Este important de reținut că boreout poate apărea chiar și atunci când volumul de muncă este mare, dacă sarcinile sunt considerate lipsite de sens sau nu corespund nivelului de competențe al angajatului. Așadar, nu doar cantitatea, ci și calitatea și relevanța muncii sunt factori esențiali.

Pentru a preveni apariția sindromului boreout, angajatorii ar trebui să se preocupe de:

• Alocarea de sarcini diverse și care să reprezinte o provocare intelectuală;
• Asigurarea unei corelații între responsabilități și nivelul de pregătire al angajaților;
• Crearea unor planuri clare de dezvoltare profesională;
• Îmbunătățirea comunicării și a feedback-ului în cadrul echipelor.

Abordând aceste aspecte în mod proactiv, companiile pot reduce riscul de boreout și pot menține un grad ridicat de motivație și implicare în rândul angajaților. Dar cum se manifestă, concret, această lipsă de motivație? În continuare, vom explora simptomele fizice și psihologice ale sindromului boreout, pentru a înțelege mai bine impactul acestuia asupra angajaților.

Simptome fizice și psihologice ale boreout-ului

Sindromul de boreout se manifestă printr-o serie de simptome, atât de natură fizică, cât și psihologică, ce pot afecta considerabil starea generală de sănătate și performanța profesională a angajaților.

Simptome psihologice:

• Anxietate – Angajații afectați pot avea un nivel crescut de anxietate și stres, mai ales în legătură cu sarcinile de lucru.
• Depresie – Ca urmare a faptului că nu găsesc un sens în ceea ce fac la serviciu, pot apărea sentimente de tristețe și demoralizare.
• Iritabilitate – Pot exista manifestări de agresivitate și furie, care afectează relațiile cu colegii.
• Retragere socială – Angajatul tinde să se izoleze și să evite interacțiunile cu ceilalți la locul de muncă.
• Procrastinare – Amânarea constantă a sarcinilor și dificultatea de a se concentra asupra responsabilităților profesionale.

Simptome fizice:

• Dureri frecvente de cap – Cefaleea poate deveni o problemă recurentă pentru persoanele care suferă de boreout.
• Tulburări de somn – Dificultăți de a adormi sau insomnie, ca urmare a stresului și a anxietății.
• Sistem imunitar slăbit – O predispoziție mai mare la infecții și probleme cronice de sănătate.
• Oboseală cronică – O senzație permanentă de epuizare, chiar dacă nu există o solicitare intensă la locul de muncă.
• Probleme digestive – Disconfort gastrointestinal, din cauza stresului cronic asociat cu boreout-ul.

Este important de reținut că efectele psihologice ale boreout-ului pot fi la fel de grave ca cele ale burnout-ului, chiar dacă factorii declanșatori sunt diferiți. În timp ce burnout-ul este cauzat de suprasolicitare, boreout-ul apare din cauza lipsei de provocări și de stimulare intelectuală.

Depistarea acestor simptome este esențială pentru o abordare timpurie a sindromului de boreout. Angajatorii trebuie să fie atenți la semnele de plictiseală cronică și de demotivare ale angajaților, implementând strategii care să crească implicarea și gradul de satisfacție la locul de muncă.

Strategii de prevenire și combatere a sindromului boreout

Pentru a preveni și combate sindromul boreout, angajatorii și angajații pot pune în aplicare o serie de strategii eficiente:

1. Diversificarea sarcinilor de lucru - O metodă importantă de a evita plictiseala la locul de muncă este introducerea unor elemente de varietate în activitatea angajaților:

• Schimbarea periodică a sarcinilor între membrii echipei;
• Alocarea de proiecte noi, care să reprezinte o provocare;
• Încurajarea implicării în activități care se desfășoară în alte departamente.

2. Dezvoltarea profesională continuă - Oferirea de oportunități de învățare și de dezvoltare poate combate boreout-ul:

• Organizarea de programe de training și workshop-uri;
• Participarea la conferințe și evenimente din domeniul de activitate;
• Stabilirea unor obiective de dezvoltare personalizate.

3. Îmbunătățirea comunicării - O comunicare deschisă și transparentă este foarte importantă pentru prevenirea sindromului boreout:

• Organizarea de întâlniri periodice între manageri și angajați;
• Încurajarea oferirii și primirii de feedback constructiv;
• Clarificarea așteptărilor și a responsabilităților.

4. Promovarea autonomiei - Oferirea unui grad mai mare de control asupra modului de lucru poate spori motivația:

• Acordarea de flexibilitate în ceea ce privește programul de lucru;
• Încurajarea inițiativei și a propunerilor de îmbunătățire;
• Delegarea responsabilităților decizionale.

5. Crearea unui mediu de lucru motivant - Un mediu de lucru plăcut poate contribui la prevenirea boreout-ului:

• Amenajarea unor spații de relaxare și socializare;
• Organizarea de activități de team building;
• Încurajarea pauzelor active și a mișcării.

6. Alinierea valorilor personale cu cele organizaționale - Atunci când angajații se simt conectați la misiunea și la obiectivele companiei, activitatea lor capătă un sens mai profund, ceea ce poate spori gradul de motivație:

• Explicarea clară a modului în care fiecare rol contribuie la succesul organizației;
• Implicarea angajaților în stabilirea obiectivelor departamentale;
• Recunoașterea și recompensarea contribuțiilor individuale.

7. Acordarea unor beneficii extrasalariale - Poate contribui la creșterea satisfacției angajaților și la diminuarea riscului de boreout:

• Carduri de masă – Oferă zilnic oportunitatea unei mese sănătoase.
• Carduri de vacanță – Îi stimulează pe angajați să se relaxeze și să se deconecteze de la muncă, astfel încât să revină cu o motivație sporită.
• Carduri cadou – Pot fi folosite ca recompense pentru performanță sau cu ocazia sărbătorilor importante din an, contribuind la creșterea motivației și a sentimentului de recunoaștere.
• Carduri culturale - Oferă oportunitatea unor activități de relaxare în timpul liber precum concerte, muzee, teatru, expoziții, librarii și multe altele.
• Beneficii flexibile – Le permit angajaților să își aleagă beneficiile potrivite pentru ei, sporind sentimentul de control și satisfacție. Un exemplu este platforma de beneficii flexibile Mybenefits, care oferă angajaților posibilitatea de a opta pentru beneficiile de care au cu adevărat nevoie.

Aceste tipuri de beneficii nu oferă doar avantaje financiare, ci ajută și la crearea unui mediu de lucru mai atractiv reducând astfel riscul apariției sindromului de boreout.

Punerea în aplicare a acestor strategii de combatere a boreout-ului necesită un efort susținut, atât din partea angajatorilor, cât și din partea angajaților. O abordare proactivă și personalizată poate contribui la creșterea satisfacției profesionale și la prevenirea apariției sindromului de plictiseală cronică la locul de muncă.

▶️ Află cele mai noi informații despre tichetele de masă , cel mai dorit beneficiu extrasalarial.

Impactul boreout-ului asupra productivității și culturii organizaționale

Boreout-ul poate avea consecințe semnificative atât pentru angajați, cât și pentru organizații, afectând direct productivitatea și cultura organizațională. În ceea ce privește productivitatea, angajații tind să amâne sarcinile și să evite responsabilitățile de serviciu. Calitatea muncii scade vizibil din cauza lipsei de motivație și de concentrare, iar timpul petrecut la birou este adesea irosit în activități personale sau în navigarea pe internet. În aceste condiții, proiectele pot suferi întârzieri, pe fondul implicării scăzute a membrilor echipei.

La nivelul culturii organizaționale, efectele boreout-ului se resimt prin scăderea generală a energiei și a entuziasmului în rândul echipelor. Se creează un dezechilibru între angajații motivați și cei apatici, ceea ce poate duce la tensiuni și la o atmosferă de lipsă de inițiativă. Pe măsură ce loialitatea față de companie se diminuează, fluctuația personalului tinde să crească, slăbind coeziunea echipelor și stabilitatea internă.

Boreout-ul are un impact negativ și asupra capacității de inovare a organizației. Angajații plictisiți renunță la inițiativă și evită implicarea în activități creative sau în proiecte noi. Astfel, companiile riscă să piardă avantajul competitiv care derivă din inovație și adaptabilitate.

Pe termen lung, o cultură organizațională afectată de boreout poate compromite imaginea companiei. Aceasta devine mai puțin atractivă pentru candidații valoroși, iar clienții pot resimți lipsa de entuziasm în interacțiunile cu angajații. Totodată, partenerii de afaceri pot concluziona că firma nu mai este dinamică și orientată spre progres.

Pentru a preveni aceste efecte, organizațiile trebuie să se concentreze activ pe identificarea și combaterea boreout-ului. Strategiile de creștere a implicării angajaților, alături de o preocupare constantă pentru îmbunătățirea mediului de lucru, sunt esențiale pentru menținerea unei culturi organizaționale sănătoase și productive. În final, abordarea acestui sindrom nu este doar o responsabilitate a departamentului de resurse umane, ci o investiție strategică în sustenabilitatea și succesul pe termen lung al companiei.

Sindromul boreout nu este doar o provocare individuală, ci și o problemă organizațională complexă, care necesită o abordare strategică și coordonată. Prin urmare, este esențial ca angajatorii să își asume un rol activ în crearea unui mediu de lucru motivant, care să prevină apariția boreout-ului și să promoveze angajamentul și satisfacția angajaților. Implementarea unor politici de resurse umane flexibile și personalizate, care să țină cont de nevoile și aspirațiile individuale ale angajaților, poate contribui la creșterea motivației și la reducerea riscului de boreout.

Angajații, la rândul lor, trebuie să fie proactivi în gestionarea propriei cariere, căutând în permanență noi provocări și oportunități de dezvoltare, și comunicând deschis cu superiorii în legătură cu aspirațiile și nemulțumirile lor. O abordare colaborativă și transparentă poate facilita identificarea și rezolvarea problemelor, prevenind astfel apariția boreout-ului și menținând un climat de lucru pozitiv și productiv. 

În cele din urmă, succesul în combaterea boreout-ului depinde de angajamentul comun al angajatorilor și angajaților de a construi un mediu de lucru în care fiecare individ se simte valorizat și motivat să își atingă potențialul maxim.

Referințe

https://www.researchgate.net/publication/379270886_Boreout_Syndrome_in_Managers_A_Qualitative_Study_on_Antecedents-Consequences_and_Solution_Suggestions_Yoneticilerde_Boreout_Sendromu_Oncul-Ardil_ve_Cozum_Onerilerine_Yonelik_Nitel_bir_Arastirma

https://www.researchgate.net/publication/334658479_Coaching_as_Instrument_to_Identity_and_Remedy_for_Boreout_Syndrome_with_Employees