Concediul medical: Număr maxim de zile, calcul și legislația actuală

Cuprins:
1. Ce este concediul medical și în ce situații se acordă
2. Tipuri de concedii medicale și codurile aferente
3. Număr maxim zile de concediu medical
4. Ce se întâmplă dacă depășești 90 de zile de concediu medical
5. Câte zile de concediu medical poate da medicul specialist și medicul de familie
6. Calculul și plata concediului medical
7. Impozitarea concediilor medicale
8. Legislația concediilor medicale: modificări și actualizări
9. Procedura de obținere a concediului medical
10. Concediul medical și vechimea în muncă
11. Întrebări frecvente despre concediul medical

Ce este concediul medical și în ce situații se acordă

Concediul medical reprezintă o perioadă în care angajatul este scutit temporar de la îndeplinirea sarcinilor de serviciu din motive medicale, beneficiind în același timp de o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă. Acest drept este reglementat prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, cu modificările și completările ulterioare și prin Ordinul 1398/2021. Acest Ordin 1398/2021 introduce din august 2021 un sistem nou de acordare a certificatelor de concediu medical, implicând evaluare și monitorizare continuă a evoluției bolii de către medici, sub sancțiunea amenzilor între 5.000 și 10.000 de lei pentru neconformitate.

Principalele situații în care se poate acorda concediul medical sunt:

• Incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii
• Prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă
• Maternitate (sarcină și lăuzie)
• Îngrijirea copilului bolnav
• Risc maternal
• Carantină
• Urgențe medico-chirurgicale
• Boli infectocontagioase din grupa A

Pentru a beneficia de concediu medical, angajatul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să aibă calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate
• Să fi realizat un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical (cu excepția unor situații speciale)
• Să prezinte un certificat medical eliberat conform legii

Durata concediului medical variază în funcție de afecțiune și poate fi între câteva zile și 183 de zile într-un an, cu posibilitatea de prelungire în cazuri speciale. Indemnizația aferentă se calculează ca procent din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, variind între 75% și 100% în funcție de tipul concediului medical.

Este important de menționat că angajatorul are obligația de a plăti indemnizația pentru primele 5 zile de concediu medical, restul perioadei fiind acoperită din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Înțelegerea corectă a condițiilor de acordare și a drepturilor asociate concediului medical este esențială atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, asigurând o gestionare eficientă a situațiilor medicale ce pot apărea în contextul relațiilor de muncă.

Tipuri de concedii medicale și codurile aferente

Continuând informațiile prezentate anterior despre situațiile în care se acordă concediul medical, această secțiune detaliază tipurile specifice de concedii medicale și codurile asociate acestora.

Principalele tipuri de concedii medicale și codurile lor - de la concediul medical cod 01, la concediul medical cod 06

• Cod 01 - Boală obișnuită: Se acordă pentru incapacitate temporară de lucru cauzată de boli comune sau accidente în afara muncii. Indemnizația este de 75% din baza de calcul.
• Cod 02 - Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă: Acoperă incidentele survenite în timpul navetei. Indemnizația variază între 80% și 100% din baza de calcul.
• Cod 03 - Accident de muncă: Pentru vătămări survenite la locul de muncă. Indemnizația este între 80% și 100% din baza de calcul.
• Cod 04 - Boală profesională: Acoperă afecțiunile cauzate de natura muncii. Indemnizația este între 80% și 100% din baza de calcul.
• Cod 05 - Boală infectocontagioasă din grupa A: Pentru boli cu potențial epidemic ridicat. Indemnizația este 100% din baza de calcul.
• Cod 06 - Urgență medico-chirurgicală: Pentru situații medicale acute ce necesită intervenție imediată. Indemnizația este 100% din baza de calcul.
• Cod 07 - Carantină: Se acordă în situații de izolare impusă. Indemnizația este 75% din baza de calcul.
• Cod 08 - Sarcină și lăuzie: Pentru perioada de maternitate. Indemnizația este 85% din baza de calcul.
• Cod 09 - Îngrijirea copilului bolnav: Pentru îngrijirea copiilor sub 7 ani (sau 18 ani în cazuri speciale). Indemnizația este 85% din baza de calcul.
• Cod 14 - Risc maternal: Pentru protejarea sănătății mamei și a fătului. Indemnizația este 75% din baza de calcul.

Particularități ale codurilor de concediu medical

Fiecare cod de concediu medical are specificități în ceea ce privește durata maximă, condițiile de acordare și calculul indemnizației:

• Pentru codul 01 (boală obișnuită), durata maximă este de 183 de zile într-un an, cu posibilitatea de prelungire în cazuri speciale.
• Concediul medical cu cod 06 (urgență medico-chirurgicală) se acordă pentru maximum 5 zile de către medicul de urgență, putând fi prelungit de medicul specialist.
• Concediul de maternitate (cod 08) se acordă pe o perioadă totală de 126 de zile, împărțite înainte și după naștere.
• Pentru codul 14 (risc maternal), concediul se poate acorda pe toată perioada sarcinii, în cazul în care condițiile de muncă pot afecta sănătatea mamei sau a fătului.

Importanța codurilor în gestionarea concediilor medicale

Cunoașterea acestor coduri este fundamentală pentru:

• Calcularea corectă a indemnizațiilor de către angajatori și Casa de Asigurări de Sănătate
• Evidența precisă a tipurilor de concedii medicale acordate
• Facilitarea procesului de raportare și control al concediilor medicale
• Asigurarea că angajații beneficiază de drepturile corecte în funcție de situația lor medicală

Număr maxim zile de concediu medical

În general, conform legislației în vigoare, durata maximă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă (codul 01) este de 183 de zile într-un interval de un an, calculate de la prima zi de îmbolnăvire.

Această perioadă se aplică pentru majoritatea afecțiunilor comune și accidentelor în afara muncii.

Excepții și prelungiri ale concediului medical pentru afecțiuni grave

Există însă situații în care durata concediului medical poate fi extinsă semnificativ:

• Tuberculoză: Până la 1 an și 6 luni, în funcție de forma și localizarea bolii:
  - Tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare: până la 1 an în ultimii 2 ani
  - Tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară: până la 1 an și 6 luni în ultimii 2 ani
  - Tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală: până la 1 an, cu posibilitate de prelungire până la 1 an și 6 luni
• Neoplazii și SIDA (codul 14): Până la 1 an și 6 luni, în funcție de stadiul bolii și recomandările medicului expert al asigurărilor sociale
• Boli cardiovasculare: Până la 1 an în ultimii 2 ani, pentru anumite afecțiuni stabilite de CNAS

Particularități pentru alte tipuri de concedii medicale

Pentru alte coduri de concediu medical, duratele maxime diferă:

• Concediul de maternitate (codul 08): 126 de zile calendaristice, împărțite în concediu prenatal și postnatal
• Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav (codul 09): Până la 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu posibilitatea de prelungire până la 90 de zile în cazuri speciale
• Concediul de risc maternal (codul 15): Poate fi acordat integral sau fracționat, până la 120 de zile calendaristice

Procedura de prelungire a concediului medical

În cazul în care este necesară prelungirea concediului medical peste limita standard de 90 de zile, procesul implică următorii pași:

1. Evaluarea de către medicul specialist
2. Obținerea avizului medicului expert al asigurărilor sociale
3. Pentru prelungiri peste 183 de zile, este necesară aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, care poate recomanda pensionarea de invaliditate dacă recuperarea nu este posibilă

Impactul duratei concediului medical asupra angajatului și angajatorului

Înțelegerea limitelor maxime ale concediilor medicale este importantă atât pentru angajați, cât și pentru angajatori:

• Pentru angajați, oferă o perspectivă clară asupra drepturilor lor în caz de boală prelungită
• Pentru angajatori, facilitează planificarea resurselor umane și bugetare pe termen lung
• Ambele părți pot anticipa mai bine scenariile posibile în cazul afecțiunilor de lungă durată

Ce se întâmplă dacă depășești 90 de zile de concediu medical - procedura de prelungire după 90 de zile

După cum am discutat în secțiunile anterioare, concediul medical standard are o durată maximă de 183 de zile într-un an. Însă, ce se întâmplă atunci când un angajat depășește pragul de 90 de zile de concediu medical? Această situație necesită o atenție specială și implică proceduri specifice.

Când un angajat se apropie de limita de 90 de zile de concediu medical, se declanșează următorul proces:

1. Evaluare medicală: Medicul specialist care tratează pacientul efectuează o evaluare detaliată a stării de sănătate.
2. Întocmirea documentației: Se pregătește un dosar medical complet, incluzând istoricul medical, investigațiile efectuate și prognosticul.
3. Avizul medicului expert: Dosarul este înaintat medicului expert al asigurărilor sociale pentru analiză și avizare.
4. Decizia de prelungire: În baza avizului, se poate acorda o prelungire a concediului medical până la cel mult 183 de zile.

Consecințe pentru angajat

Depășirea pragului de 90 de zile poate avea următoarele implicații pentru angajat:

• Reevaluarea capacității de muncă: Se analizează dacă angajatul poate reveni la locul de muncă sau necesită o perioadă mai lungă de recuperare.
• Posibilitatea pensionării de invaliditate: În cazuri severe, când recuperarea completă nu este posibilă, se poate recomanda pensionarea de invaliditate.
• Ajustarea indemnizației: În funcție de tipul afecțiunii, procentul din salariu acordat ca indemnizație poate fi modificat.

Implicații pentru angajator

Pentru angajatori, situația unui angajat care depășește 90 de zile de concediu medical prezintă provocări specifice:

• Reorganizarea activității: Poate fi necesară redistribuirea sarcinilor sau angajarea temporară de personal suplimentar.
• Obligații financiare - cine plătește concediul medical angajatorul sau statul? 
  Deși după primele 5 zile indemnizația este plătită din FNUASS, angajatorul trebuie să gestioneze aspectele administrative ale concediului prelungit.
• Planificarea pe termen lung: Se impune o reevaluare a necesarului de personal și a structurii organizaționale.

În cazul în care starea de sănătate a angajatului necesită o perioadă mai lungă de recuperare, se poate acorda "concediul medical în continuare". Acesta presupune:

• Reevaluări periodice ale stării de sănătate
• Documentație medicală suplimentară pentru fiecare prelungire
• Posibilitatea extinderii concediului medical până la 18 luni în cazuri excepționale, cum ar fi tuberculoza

Pentru angajații care revin după un concediu medical prelungit, este important să se ia în considerare:

• Adaptarea graduală la programul de lucru
• Posibilitatea unui program de lucru redus temporar
• Evaluarea necesității de a modifica sarcinile de lucru în funcție de capacitatea actuală a angajatului

Depășirea pragului de 90 de zile de concediu medical reprezintă un punct de cotitură important atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Gestionarea corectă a acestei situații necesită o colaborare strânsă între angajat, angajator, medici și autoritățile competente, pentru a asigura atât recuperarea optimă a angajatului, cât și continuitatea eficientă a activității organizației.

Câte zile de concediu medical poate da medicul specialist și medicul de familie

Medicul de familie reprezintă primul punct de contact pentru mulți pacienți și are următoarele atribuții în acordarea concediilor medicale:

• Durata maximă: Poate acorda concediu medical pentru o perioadă de până la 14 zile calendaristice, pentru un episod de boală.
• Frecvența: Poate elibera maximum 3 certificate de concediu medical pentru un asigurat într-un an calendaristic.
• Limita cumulativă: Totalul zilelor de concediu medical acordate de medicul de familie nu poate depăși 30 de zile calendaristice în ultimul an, indiferent de cauza afecțiunii.

Medicii specialiști au o autoritate extinsă în acordarea concediilor medicale, reflectând expertiza lor în domenii specifice:

• Durata inițială: Pot acorda concedii medicale pentru perioade de până la 30 de zile calendaristice.
• Prelungiri: Au capacitatea de a prelungi concediul medical până la 90 de zile, în etape succesive de maximum 30 de zile fiecare.
• Cazuri speciale: Pentru afecțiuni grave precum tuberculoza, neoplazii sau SIDA, medicii specialiști pot recomanda concedii medicale de lungă durată, conform limitelor discutate în secțiunile anterioare.

Particularități pentru anumite tipuri de concedii medicale

Unele tipuri de concedii medicale au reguli specifice privind acordarea și durata:

• Concediul de maternitate: Este acordat de medicul specialist obstetrică-ginecologie pentru 126 de zile calendaristice.
• Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav: Poate fi acordat de medicul de familie sau specialist, în funcție de vârsta copilului și severitatea afecțiunii.
• Concediul de risc maternal: Este recomandat de medicul de medicina muncii și poate fi acordat pentru cel mult 120 de zile.

Importanța colaborării între medici pentru acordarea concediilor medicale

Pentru o gestionare eficientă a concediilor medicale, este esențială o bună colaborare între medicul de familie și medicii specialiști:

• Asigură continuitatea îngrijirii pacientului.
• Facilitează o evaluare completă a stării de sănătate a pacientului.
• Permite o abordare holistică în recomandarea și monitorizarea concediilor medicale.

Înțelegerea clară a competențelor medicilor de familie și a specialiștilor în acordarea concediilor medicale este fundamentală atât pentru pacienți, cât și pentru angajatori. Aceasta asigură că procesul de acordare a concediilor medicale este gestionat corect, în conformitate cu nevoile medicale ale pacientului și cu prevederile legale în vigoare.

Calculul și plata concediului medical

Conform legislației actualizate, baza de calcul pentru indemnizația de concediu medical se stabilește astfel:

• Se ia în considerare media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni anterioare lunii în care se acordă concediul medical.
• Această medie nu poate depăși plafonul de 12 salarii minime brute pe țară.

Indemnizația zilnică de concediu medical se calculează aplicând următoarea formulă:

Indemnizație zilnică = (Baza de calcul / Număr zile lucrătoare) x Procent specific tipului de concediu

Procentul specific variază în funcție de codul de indemnizație, așa cum am discutat în secțiunile anterioare (de exemplu, 75% pentru boală obișnuită, 100% pentru urgențe medico-chirurgicale).

Este important de menționat că există termene specifice pentru plata indemnizațiilor de concediu medical: angajatorul trebuie să plătească indemnizația aferentă primelor 5 zile odată cu salariul lunar, iar FNUASS are obligația de a efectua plata în termen de 60 de zile de la depunerea documentelor necesare.

Impozitarea concediilor medicale

Începând cu 2024, impozitarea concediilor medicale a suferit modificări importante:

• Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS): S-a introdus o nouă taxă de 10% pentru anumite tipuri de concedii medicale. Se datorează CASS pentru următoarele:
  - concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara munci si
  - concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale:
  -- aferente concediilor medicale pentru codurile de indemnizație:
  --- Cod 01 - Boală obișnuită;
  --- Cod 07 - Carantină;
  --- Cod 10 – Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru.i
• Aplicabilitate selectivă: CASS se aplică doar pentru concediile cu codurile de mai sus, respectiv: 01 (boală obișnuită), 07 (carantină) și 10 (reducerea timpului de muncă).
• Cumulul de taxe: Această contribuție se adaugă la CAS (25%) și impozitul pe venit (10%) existente anterior.

Noua structură de impozitare afectează semnificativ suma netă primită de angajați:

• Pentru concediile medicale afectate, totalul deducerilor poate ajunge la 45% din indemnizația brută.
• Exemplu de calcul: La o indemnizație brută de 3000 lei, deducerile totale ar fi de 1350 lei (450 lei CASS + 750 lei CAS + 150 lei impozit pe venit), rezultând o sumă netă de 1650 lei.

Este important de menționat că nu toate tipurile de concedii medicale sunt supuse noii taxe CASS:

• Concediile de maternitate (cod 08)
• Concediile pentru îngrijirea copilului bolnav (cod 09)
• Concediile pentru risc maternal (cod 15)
• Concediile pentru urgențe medico-chirurgicale (cod 06)

Aceste tipuri de concedii rămân impozitate doar cu CAS și impozitul pe venit, menținându-se astfel un nivel mai ridicat al indemnizației nete.

Noile reguli de impozitare aduc provocări suplimentare pentru angajatori:

• Actualizarea sistemelor de salarizare: Este necesară adaptarea software-ului de calcul salarial pentru a reflecta noile reguli de impozitare.
• Raportare diferențiată: Angajatorii trebuie să gestioneze corect raportarea și plata contribuțiilor în funcție de tipul concediului medical.
• Comunicare cu angajații: Este esențială informarea clară a angajaților despre aceste modificări și impactul lor asupra veniturilor în perioada concediului medical.

Legislația concediilor medicale: modificări și actualizări

Legislația actualizată include măsuri suplimentare pentru prevenirea abuzurilor în sistemul de concedii medicale:

• Verificări mai stricte: Casele de Asigurări de Sănătate au primit atribuții extinse pentru verificarea modului de acordare a concediilor medicale.
• Sancțiuni mai severe: S-au introdus penalități mai mari pentru medicii care eliberează certificate de concediu medical nejustificate.
• Monitorizare electronică: Implementarea unui sistem centralizat de monitorizare a concediilor medicale pentru identificarea mai rapidă a potențialelor nereguli.

Pentru concediile medicale care depășesc 90 de zile, noile reglementări prevăd:

• Evaluări mai frecvente: Necesitatea reevaluării stării de sănătate a pacientului la intervale mai scurte.
• Implicarea sporită a medicului expert: Un rol mai activ al medicului expert al asigurărilor sociale în procesul de aprobare a prelungirilor.
• Planuri de recuperare: Obligativitatea elaborării unor planuri de recuperare și reintegrare profesională pentru concediile de lungă durată.

Procedura de obținere a concediului medical

Iată o perspectivă practică asupra pașilor pe care angajații și angajatorii trebuie să îi urmeze pentru a gestiona corect procesul de obținere a concediului medical:

1. Consultația medicală

• Angajatul trebuie să se prezinte la medicul de familie sau specialist, în funcție de natura afecțiunii.
• În cazul urgențelor medico-chirurgicale, consultația poate avea loc la camera de gardă sau în ambulatoriul de specialitate.

2. Evaluarea medicală și decizia de acordare

• Medicul evaluează starea de sănătate a pacientului și decide dacă este necesară acordarea unui concediu medical.
• Se stabilește durata concediului, în limitele discutate în secțiunile anterioare, în funcție de tipul și severitatea afecțiunii.

3. Eliberarea certificatului de concediu medical

• Medicul completează certificatul de concediu medical, specificând codul de diagnostic, perioada și tipul concediului.
• Există posibilitatea eliberării certificatului în format electronic, conform noilor prevederi legislative.

4. Informarea angajatorului

• Angajatul are obligația de a informa angajatorul despre situația sa medicală în cel mai scurt timp posibil.
• Termenul legal pentru prezentarea certificatului de concediu medical este de maximum 5 zile calendaristice de la data eliberării.

5. Validarea de către angajator

• Angajatorul verifică corectitudinea informațiilor din certificatul de concediu medical.
• Se verifică dacă angajatul îndeplinește condițiile de eligibilitate, inclusiv stagiul minim de cotizare.

6. Calculul și plata indemnizației

• Angajatorul calculează indemnizația conform formulelor prezentate în secțiunea despre calculul și plata concediului medical.
• Se aplică noile reguli de impozitare, inclusiv CASS pentru codurile specifice menționate în secțiunea despre impozitare.

7. Raportarea către Casa de Asigurări de Sănătate

• Angajatorul are obligația de a raporta concediul medical către Casa de Asigurări de Sănătate pentru recuperarea sumelor plătite după primele 5 zile.
• Această raportare se face conform noilor proceduri digitale implementate în 2024.

Pentru anumite tipuri de concedii medicale, cum ar fi cele pentru maternitate sau risc maternal, procedura poate include pași suplimentari:

• Concediul de maternitate: Necesită o adeverință medicală specială eliberată de medicul specialist obstetrică-ginecologie.
• Concediul de risc maternal: Implică o evaluare a condițiilor de muncă de către medicul de medicina muncii.
• Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav: Poate necesita documente suplimentare care să ateste relația de rudenie cu copilul.

Concediul medical și vechimea în muncă

Contrar unor percepții greșite, concediul medical nu afectează negativ vechimea în muncă. Conform legislației muncii din România:

• Perioada de concediu medical se consideră perioadă de activitate prestată, fiind inclusă în calculul vechimii în muncă.
• Acest principiu se aplică tuturor tipurilor de concedii medicale discutate în secțiunile anterioare, indiferent de durata sau cauza acestora.

Menținerea vechimii în muncă în perioada concediului medical are implicații importante pentru angajați:

• Dreptul la concediu de odihnă: Perioada de concediu medical nu reduce numărul de zile de concediu de odihnă la care angajatul are dreptul.
• Calculul pensiei: Perioadele de concediu medical sunt luate în considerare la stabilirea stagiului de cotizare pentru pensie.
• Alte drepturi legate de vechime: Beneficiile bazate pe vechime, cum ar fi primele de fidelitate sau gradațiile, nu sunt afectate de perioadele de concediu medical.

O situație specială apare în cazul angajaților noi, care se pot confruntă cu necesitatea unui concediu medical la scurt timp după angajare:

• Stagiul minim de cotizare: Așa cum am menționat în secțiunile despre eligibilitate, pentru majoritatea tipurilor de concedii medicale este necesar un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni.
• Excepții: Există situații în care concediul medical poate fi acordat fără îndeplinirea stagiului minim, cum ar fi urgențele medico-chirurgicale sau bolile infectocontagioase din grupa A.
• Impactul asupra perioadei de probă: În cazul în care concediul medical intervine în perioada de probă, aceasta se prelungește cu durata concediului medical.

Angajatorii au responsabilități specifice în ceea ce privește evidența vechimii în muncă în contextul concediilor medicale:

• Menținerea unei evidențe precise a perioadelor de concediu medical pentru fiecare angajat.
• Includerea acestor perioade în calculul vechimii totale în muncă.
• Reflectarea corectă a acestor informații în documentele oficiale, cum ar fi adeverințele de vechime sau carnetele de muncă (acolo unde acestea mai sunt utilizate).

Este important de menționat că, deși concediul medical nu afectează vechimea în muncă, acesta poate avea anumite implicații asupra contractului individual de muncă:

• Suspendarea contractului: Pe durata concediului medical, contractul individual de muncă se suspendă, cu excepția situațiilor de accident de muncă sau boală profesională.
• Protecție împotriva concedierii: Legislația muncii oferă o protecție specială angajaților aflați în concediu medical, interzicând concedierea pe motive ce țin de starea de sănătate.

Întrebări frecvente despre concediul medical

În completarea informațiilor detaliate prezentate în secțiunile anterioare, mai putem răspunde la câteva întrebări și preocupări comune legate de concediul medical.

Pot fi concediat în timpul concediului medical?

În general, angajații beneficiază de protecție împotriva concedierii în timpul concediului medical. Totuși, există excepții:

• Concedierea poate avea loc în cazul reorganizării judiciare sau falimentului angajatorului.
• Contractul poate înceta de drept dacă expiră în timpul concediului medical.

Ce se întâmplă dacă mă îmbolnăvesc în timpul concediului de odihnă?

În această situație:

• Concediul de odihnă se întrerupe.
• Zilele de concediu medical nu se consideră zile de concediu de odihnă.
• Concediul de odihnă se poate relua după terminarea concediului medical.

Pot obține concediu medical retroactiv?

În mod normal, certificatele de concediu medical se eliberează la data consultației. Există însă excepții:

• Pentru urgențe medico-chirurgicale, se poate acorda retroactiv pentru maximum 24 de ore.
• În cazul carantinei, poate fi eliberat pentru toată perioada stabilită de autoritățile competente.

Ce fac dacă am nevoie de prelungirea concediului medical?

Procedura de prelungire implică:

• O nouă evaluare medicală.
• Eliberarea unui nou certificat de concediu medical "în continuare".
• Pentru perioade ce depășesc 90 de zile, este necesară aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, așa cum am detaliat în secțiunile anterioare.

Cum se calculează concediul medical pentru angajații part-time?

Pentru angajații cu normă parțială:

• Baza de calcul se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat.
• Indemnizația se calculează ținând cont de venitul corespunzător fracțiunii de normă.

Pot beneficia de concediu medical dacă lucrez ca PFA sau în regim de colaborare?

Da, cu condiția să fi încheiat un contract de asigurare pentru concedii și indemnizații cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Pot refuza un concediu medical recomandat de medic?

Da, un angajat poate refuza un concediu medical, dar:

• Acest lucru poate avea implicații asupra stării de sănătate și a capacității de muncă.
• Angajatorul poate solicita o evaluare medicală dacă este de părere că starea de sănătate a angajatului afectează performanța sau siguranța la locul de muncă.

Cum afectează concediul medical alte beneficii (tichete de masă, prime etc.)?

În general:

• Tichetele de masă nu se acordă pentru zilele de concediu medical.
• Primele și bonusurile, cum ar fi cardurile de vacanță sau cardurile cadou nu sunt neapărat afectate, în funcție de politicile interne ale companiei.
• Dreptul la concediu de odihnă nu este afectat.

Concediul medical nu este doar un drept legal, ci și un instrument esențial pentru protejarea sănătății angajaților și pentru menținerea echilibrului în relațiile de muncă. Cunoașterea detaliată a tipurilor de concedii medicale, a codurilor aferente, a duratelor maxime și a regulilor de acordare și plată a indemnizațiilor este fundamentală atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Articol scris în colaborare cu Cerasela Dragoș

Cerasela Dragoș este senior partner în cadrul companiei Advanced Fiscal Consulting SRL și colaborator Wolters Kluwer România. Consultant fiscal, membru al Camerei Consultanților fiscali din România cu o experiență vastă în proiecte de implementare proceduri, metodologii, modele și sisteme informaționale în domeniul financiar- fiscal-contabil, precum și programe de training, Cerasela a condus echipe în mari organizații de consultanță, precum Andresen, Ernst&Young, BakerTilly, aducând o contribuție semnificativă la dezvoltarea acestor organizații, dar și la dezvoltarea abilităților tehnice ale oamenilor cu care a interacționat, fiind un real suport clienților interni și externi.