Concediu de maternitate - la câte săptămâni se intră în prenatal, metode de calcul și indemnizație
15 Septembrie 2025
Concediul de maternitate este un drept legal acordat salariatelor înainte și după naștere, reglementat de Ordonanța de urgență nr. 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare. În continuare, vei găsi informații utile despre condițiile de acordare, durata concediului, modul de calcul al indemnizației și responsabilitățile angajatorului pe parcursul acestei perioade.
Rezumat:
- Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, împărțite în 63 de zile prenatale și 63 postnatale. Cel puțin 42 de zile trebuie luate obligatoriu după naștere.
- Indemnizația de maternitate este 85% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni în cele 12 luni anterioare lunii de începere a concediului și se reține doar contribuția la pensie (CAS), nu și contribuția la sănătate (CASS).
- Pentru acordare sunt necesare documente precum cererea, certificatul medical și adeverința de venit, iar contractul de muncă rămâne activ pe toată durata concediului.
Cuprins:
1. Ce reprezintă concediul de maternitate și cum se acordă?
2. Când începe concediul prenatal și cum se calculează?
3. Cât durează concediul postnatal?
4. Cum se calculează indemnizația de maternitate?
5. În ce situații se acordă concediul de risc maternal?
6. Ce acte sunt necesare pentru obținerea concediului de maternitate?
7. Drepturi și obligații ale angajatorului în perioada concediului de maternitate
Ce reprezintă concediul de maternitate și cum se acordă?
Concediul de maternitate este un drept acordat femeilor asigurate în sistemul public de sănătate, reglementat de Ordonanța de urgență nr. 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare. Acesta oferă o perioadă protejată înainte și după naștere, necesară pentru pregătirea, nașterea și îngrijirea nou-născutului.
Potrivit legislației, durata concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, împărțite în două etape:
- concediu prenatal – 63 de zile;
- concediu postnatal – 63 de zile.
Distribuția acestor zile poate fi ajustată, la recomandarea medicului și în funcție de alegerea viitoarei mame. Cu toate acestea, legea prevede că perioada de după naștere (concediul postnatal) trebuie să includă cel puțin 42 de zile calendaristice.
Acest tip de concediu se acordă femeilor care realizează venituri din activități profesionale reglementate legal (contract individual de muncă, activitate în regim special sau alte forme de angajare) și sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Concediul de maternitate are rolul de a proteja sănătatea mamei și a copilului, iar perioada respectivă este recunoscută ca stagiu de cotizare la sistemul public de pensii.
Când începe concediul prenatal și cum se calculează?
Concediul prenatal este partea din concediul de maternitate care se acordă înainte de naștere și poate fi solicitat începând cu săptămâna 28 de sarcină. Pentru obținerea acestuia, este necesar un certificat medical eliberat de medicul curant, care se depune împreună cu o cerere adresată angajatorului, cu cel puțin 30 de zile înainte de data estimată de intrare în concediu.
Pentru a beneficia de drepturile aferente, salariata trebuie să fi acumulat un stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii în care începe concediul, conform prevederilor legale, să prezinţi un certificat medical care să ateste că eşti însărcinată şi domiciliul sau reşedinţa să fie în România.
Indemnizația pentru concediul prenatal se calculează ca 85% din media veniturilor brute lunare obținute în 6 luni din ultimele 12 luni anterioare începerii concediului. Această sumă este supusă reținerii contribuției la pensie (CAS), însă nu se datorează contribuția pentru sănătate (CASS), conform modificărilor legislative intrate în vigoare în aprilie 2024.
Calculul exact al indemnizației variază în funcție de veniturile individuale ale salariatei și se aplică doar dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale.
Cât durează concediul postnatal?
Concediul postnatal, numit și concediu de lăuzie, este perioada de odihnă acordată mamei imediat după naștere. Face parte din concediul de maternitate și are rolul de a sprijini refacerea fizică și emoțională a mamei, precum și adaptarea la noul ritm de viață cu bebelușul.
Durata acestui concediu este de 63 de zile calendaristice, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005. Totuși, în practică, numărul efectiv de zile postnatale poate varia în funcție de cum a fost folosit concediul prenatal.
Legea permite redistribuirea celor 126 de zile totale (prenatal + postnatal), la recomandarea medicului și în funcție de alegerea mamei, așa cum este prevăzut în art. 24 alin. (2) din aceeași ordonanță. Chiar și așa, există o condiție obligatorie: cel puțin 42 de zile din totalul concediului trebuie să fie luate după naștere, indiferent de cum a fost împărțită restul perioadei.
La bază, această limitare este menită să asigure mamei un timp minim necesar pentru recuperare, indiferent de circumstanțe.
Cum se calculează indemnizația de maternitate?
Indemnizația de maternitate reprezintă suma acordată pe perioada concediului de maternitate (prenatal și postnatal) și se calculează în funcție de veniturile realizate anterior intrării în concediu.
Potrivit art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, valoarea brută a indemnizației reprezintă 85% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare lunii în care începe concediul.
Această medie este considerată „baza de calcul” și se aplică tuturor persoanelor asigurate care au stagiul complet de cotizare. În cazul unui stagiu mai mic de 6 luni, se aplică media veniturilor din lunile efectiv lucrate sau, dacă este cazul, venitul din prima lună de asigurare.
Iată un exemplu de calcul:
Dacă salariata a avut în ultimele 6 luni un venit brut constant de 5.000 de lei, baza de calcul este:
5.000 lei x 85% = 4.250 lei brut/lună.
Din această sumă se reține doar contribuția la pensie (CAS). Contribuția pentru sănătate (CASS) nu se reține, conform modificărilor aduse prin ordonanța din aprilie 2024.
Mai mult de atât, indemnizația se plătește lunar, prin transfer bancar sau prin mandat poștal, în funcție de opțiunea declarată de beneficiar.
▶️ Află cele mai noi informații despre tichetele de masă.
În ce situații se acordă concediul de risc maternal?
Concediul de risc maternal este reglementat de O.U.G. nr. 96/2003 cu modificările şi completările ulterioare și are scopul de a proteja sănătatea femeilor însărcinate sau care au născut recent, în situațiile în care locul de muncă prezintă factori de risc pentru sarcină sau alăptare.
Se poate acorda atunci când angajatorul nu poate asigura un mediu de lucru sigur prin adaptarea condițiilor existente sau prin mutarea salariatei într-un post fără riscuri, conform evaluării făcute de medicul de medicina muncii.
Acest tip de concediu poate fi:
- acordat înainte de intrarea în concediul de maternitate, dacă situația o impune;
- acordat după finalizarea concediului postnatal obligatoriu, în cazul în care salariata nu solicită concediul pentru creșterea copilului.
Durata totală este de cel mult 120 de zile calendaristice și se bazează pe un certificat medical eliberat de medicul de familie sau specialist. Nu poate fi cumulat cu alte tipuri de concedii medicale reglementate de O.U.G. nr. 158/2005 actualizat.
Este o măsură temporară, cu caracter preventiv, care urmărește să elimine orice expunere inutilă la factori nocivi pentru mamă sau copil, în perioada premergătoare nașterii sau imediat după aceasta.
Ce acte sunt necesare pentru obținerea concediului de maternitate?
Pentru a putea beneficia de concediul de maternitate, este necesar să depui o cerere însoțită de documentele care atestă că îndeplinești condițiile prevăzute de lege. Dosarul trebuie transmis fie către angajator, fie către instituțiile competente, în funcție de situație.
Lista documentelor solicitate cuprinde:
- Cerere-tip pentru acordarea concediului de maternitate (prenatal sau postnatal);
- Certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul ginecolog, care confirmă sarcina și indică data probabilă a nașterii;
- Copie și original act de identitate;
- Adeverință de venit eliberată de angajator, care cuprinde veniturile brute din ultimele 12 luni;
- Dovada stagiului de cotizare – document care atestă minimum 6 luni de asigurare în ultimele 12 luni înainte de intrarea în concediu;
- Certificatul de naștere al copilului (copie și original), necesar pentru acordarea concediului postnatal;
- Alte documente justificative, dacă este cazul (de exemplu, acte pentru persoanele cu dizabilități sau în situații speciale privind asigurarea).
Atenție! Pentru a evita întârzierile sau respingerile, este recomandat să te informezi din timp și să pregătești dosarul complet. Verifică și eventualele cerințe suplimentare stabilite de angajator sau de casa de asigurări de sănătate.
Drepturi și obligații ale angajatorului în perioada concediului de maternitate
Pe întreaga durată a concediului de maternitate, angajatorul are obligația legală de a respecta drepturile salariatei însărcinate, asigurând protecția acesteia la locul de muncă și menținând relațiile contractuale active pe întreaga durată a concediului.
Conform art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare, durata concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, iar aprobarea acestuia nu este opțională – angajatorul are obligația de a-l acorda, în condițiile legii.
Totodată, contractul de muncă rămâne valabil, iar angajatorul nu poate dispune încetarea acestuia și nici măsuri unilaterale care ar afecta statutul profesional al angajatei. Conform O.U.G. nr. 96/2003, angajatorul este obligat să evalueze riscurile la locul de muncă pentru salariatele gravide și, în funcție de rezultat, să adopte măsuri concrete: modificarea temporară a sarcinilor, reducerea programului sau transferul într-un post fără expunere la factori de risc.
După finalizarea concediului postnatal, angajata are dreptul legal de a reveni fie în același post, fie într-o funcție echivalentă, cu păstrarea condițiilor contractuale: același salariu de bază, aceleași beneficii și aceleași perspective de promovare. Orice abatere de la acest principiu poate atrage sancțiuni și, în unele cazuri, daune materiale pentru angajator.
În plus, angajatorul este încurajat să adopte politici de reintegrare flexibile, pentru a sprijini echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Printre aceste măsuri se numără:
- programul flexibil, care permite adaptarea orelor de lucru la nevoile familiale ale angajatei;
- munca în regim hibrid sau remote, unde activitatea o permite;
- reducerea normei de lucru temporar, prin acordul părților.
Totodată, pentru a încuraja retenția și o revenire pozitivă din concediu, multe companii oferă pachete personalizate de beneficii. Printre cele mai utilizate:
- cardul de masă Pluxee, 100% deductibil fiscal, care oferă acces la o rețea extinsă de restaurante, magazine și platforme online;
- cardul cadou, potrivit pentru ocazii speciale precum 8 martie, Paste, 1 iunie, sau Crăciun;
- cardul de vacanță, util pentru acoperirea unor cheltuieli legate de odihnă, mai ales după o perioadă prelungită de absență.
Cu alte cuvinte, scopul acestor acestor beneficii fixe sau flexibile este acela de a contribui activ la motivarea și retenția pe termen lung, cu un impact pozitiv asupra brandului de angajator.
În concluzie, concediul de maternitate include atât perioada prenatală, cât și cea postnatală și este reglementat prin norme legale clare. Pentru angajată, acest drept oferă protecție și stabilitate, iar pentru angajator, respectarea procedurilor contribuie la menținerea unui climat de lucru echilibrat și conform cu obligațiile legale.
Referințe:
